Propoziții subordonate

Propoziții relative folosind pronumele demonstrativ wer (cine)

wer poate fi folosit ca pronume demonstrativ care înlocuiește construcția Der/Derjenige/Jener, der .... Se poate referi numai la oameni și are flexiune pentru cazurile: Nominativ: WER (care [de ex. care este]), genitiv: wessen ( a/al/ale/ai cărui), dativ: Wem (cui), Akkusativ: Wen (care [de ex. pe care îi văd]).

Pronumele demonstrativ derjenige poate face referire și la persoane cu gen feminin sau neutru, de exemplu (Diejenige, die ...) sau la persoane la plural (Diejenigen, die ...).

Propoziții relative folosind adverbe

Propozițiile relative pot începe nu numai cu un pronume, de ex. (Der Mann, der ...), ci și cu un adverb relativ, de ex. wo, worüber, wofür, womit, was, wieso, weshalb. Adverbul relativ este de obicei creat prin adăugarea prefixului wo la un adverb, de exemplu, wo + mit 👉 womit .

În cazul în care un adverb începe cu o vocală, de ex. auf, atunci un -r suplimentar trebuie să fie adăugat la prefixul wo, de ex. wo + -r + auf 👉 worauf. Adverbele relative se referă de obicei la o propoziție întreagă (spre deosebire de pronumele relative, care se referă de obicei la o singură persoană/lucru).

Întrebări indirecte

Întrebările indirecte sunt propoziții în care partea subordonată indică care a fost întrebarea. Verbul este poziționat întotdeauna la sfârșitul propoziției subordonate. Dacă răspunsul este da sau nu, atunci propoziția subordonată începe cu conjuncția ob (dacă).

Propoziții subordonate adverbiale

Există mai multe tipuri de propoziții adverbiale în limba germană. Tipul de propoziții adverbiale depinde de conjuncția utilizată.

Propoziții subordonate condiționale

Propozițiile subordonate condiționale sunt acelea în care propoziția subordonată specifică o condiție sau condiții, care atunci când sunt îndeplinite, atunci propoziția principală devine adevărată (se întâmplă / are loc). Cele mai des folosite conjuncții în propozițiile condiționale sunt:

• wenn (dacă)
• falls (dacă / în caz de)
• sofern (cu condiția ca)

Propoziții subordonate modale

Propozițiile modale sunt acelea în care propoziția subordonată definește modul în care se efectuează acțiunea din propoziția principală. Cele mai utilizate conjuncții în propozițiile modale sunt:

• indem (făcând ceva)
• dadurch dass (făcând ceva)
• ohne dass / ohne ... zu (fără a face ceva)
• als ob (de parcă/ca și cum)
• je ..., desto / umso ... (cu cât ... cu atât, de ex. cu cât practici mai mult, cu atât devii mai bun)
• anstatt dass / anstatt ... zu (în loc de ...)

Propoziții subordonate cauzale

Propozițiile cauzale sunt acelea în care partea subordonată a propoziției oferă un motiv sau o cauză pentru acțiunea descrisă în propoziția principală. Cel mai frecvent utilizate conjuncții din propozițiile cauzale sunt:

• weil (pentru că) [ordinea cuvintelor cu verb la sfârșit]
• da (pentru că) [ordinea cuvintelor cu verb la sfârșit]
• denn (pentru că) [ordinea simplă a cuvintelor]

Propoziții subordonate finale

Propozițiile subordonate finale sunt cele în care propoziția subordonată descrie scopul acțiunii din propoziția principală. Cel mai des utilizate conjuncții din propozițiile finale sunt:

• um ... zu ... (pentru a)
• damit (pentru a) [când subiectele sunt diferite]

Propoziții subordonate consecutive

Propozițiile subordonate consecutive sunt acelea în care propoziția subordonată definește consecințele propoziției principale. Conjuncțiile cel mai des utilizate în propozițiile consecutive sunt:

• dass (că ...)
• sodas (astfel încât ...)

Propoziții subordonate concesive

Propoziții concesive sunt acelea în care partea subordonată a propoziției definește, în ciuda a ceea ce s-a întâmplat în propoziția principală, de exemplu, în ciuda faptului că nu a fost permis / chiar dacă s-a recomandat să nu / în ciuda faptului că este ilogic. Cel mai frecvent utilizate conjuncții în propozițiile concesive sunt:

• obwohl (chiar dacă)

Propoziții adverbiale temporale

Propozițiile adverbiale temporale sunt acelea în care propoziția subordonată definește intervalul de timp al propoziției principale, de exemplu, când / de la / până când / cât de des se efectuează (sau a fost efectuată) o anumită activitate. Cel mai frecvent utilizate conjuncții în propozițiile adverbiale temporale sunt:

• als (când ...) [doar pentru a descrie evenimente din trecut care s-au întâmplat o dată]
• wenn (când / dacă ...) [când se referă la evenimente prezente, viitoare sau evenimente din trecut care s-au întâmplat de mai multe ori]
• bevor (înainte ...)
• bis (până la ...)
• nachdem (după ...)
• sobald (imediat ce ...)
• solange (atât timp cât ...)
• sooft (ori de câte ori ...)
• seitdem (de la / din ...)
• während (în timp ce / în timp ce faci ceva ...)